Presa economică face din țînțar armăsar: mărcile pot fi protejate în continuare

 

În ediția on-line a ziarului Adevărul financiar am citit în urmă cu câteva zile un articol alarmist intitulat Aveţi o marcă înregistrată la OSIM? Atenţie: oricine îşi va putea înregistra una identică, instituţia nu vă mai protejează scris de jurnalistul Dan Străuț.

OSIM

Informația de senzație era, conform acestui jurnalist și unei doamne avocat citate, că de acum încolo, oricine își poate înregistra o marcă similară sau chiar identică uneia foarte cunoscute și înregistrate anterior. Prin urmare, se dă frâu liber la „ADIBAS”… :

„Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) a adoptat recent Ordinul 5/14.01.2016 prin care se abrogă Instrucţiunea de Serviciu numărul 5/2012 prin care se interpreta Legea mărcilor în sensul în care OSIM avea prerogativa și obligația de a verifica din oficiu dacă o marcă depusă la înregistrare încalcă prin similaritate drepturile conferite unei alte mărci.”

În realitate, noutatea nu e chiar așa de… nouă. La nivel european, prin Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci, s-a impus ca statele să-și armonizeze legislațiile cu privire la examinarea motivelor relative de refuz al înregistrării unei mărci (Este vorba de situația în care o marcă pentru care se depune cerere de înregistrare  “seamănă” cu o alta). Până în acel moment, oficiile naționale omologe OSIM puteau examina din oficiu motivele așa-numite relative de refuz. După transpunerea directivei sus-amintite, OSIM n-a vrut să cedeze însă privilegiul analizării motivelor relative, și a creat o “instrucțiune” de serviciu care, practic, readucea lucrurile la starea anterioară.

 

De ce a avut OSIM această mentalitate cazonă de a examina motivele relative de refuz din oficiu în baza acestei năstrușnice instrucțiuni de serviciu este dificil de lămurit!

Unii consilieri în proprietate industrială au criticat vehement această instrucțiune de serviciu recent abrogată, inclusiv la forurile superioare OSIM:

http://ovidiudinescu.blogspot.ro/2014/04/din-ciclul-tara-in-care-functionarii.html

În articolul din Adevărul este citată o doamnă, Elena Grecu, avocat și consilier în cadrul agenției de proprietate intelectuală Nomenius, care explică de ce OSIM se va rezuma să examineze, pe viitor, doar motivele absolute de refuz la înregistrare, sugerând că dacă se pierde termenul de opoziție la o marcă, de două luni, nu se mai poate face nimic și Adibas va coexista cu Adidas.

Doar publicația on-line dailybusiness.ro dă dovadă de oarecare deontologie jurnalistică și explică faptul că abrogarea  Instrucţiunii de Serviciu nr. 5/2012 vine ca urmare a faptului că OSIM a pierdut un proces la Curtea de Apel București, unde prin decizia nr. 6A din 12.01.2016 s-a considerat nelegală această instrucțiune pentru că adaugă la lege (rezultă din interpretarea coroborată a art. 19, art. 22 alin. 3 lit. c din legea nr. 84/1998 și a art. 20 alin. 5 din Regulamentul din 10 noiembrie 2010 de aplicare a Legii nr. 84/1998).

Am constatat cu oarecare surprindere, lecturând această decizie a CAB, de altfel excelent motivată, că tocmai  agenția de proprietate intelectuală Nomenius a fost „buturuga mică” care a răsturnat ditamai Instrucţiunea de Serviciu OSIM numărul 5/2012 :)))

Între timp, bâlbele curg la OSIM, care ba publică pe pagina de web Ordinul nr. 5 din 14 ianuarie 2016 de abrogare a  Instructiunii nr. 5 din 2012, ba le șterge pe amândouă, însă exista dovezi in istoricul browserelor de internet că anunțul a fost afișat.

Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială încearcă să determine OSIM să adopte o poziție tranșantă trimițînd următoarea adresă:

 

CNCPIR

Cert este că presa nu trebuia să se inflameze și să facă din țânțar armăsar, deoarece pe lângă procedura opoziției, care se face la OSIM și care este prezentată pe larg în articolul din Adevărul, mai există și  „ultimul cartuș” pentru cei în situația de descoperi o marcă similară cu cea pe care o dețin: la tribunal, o acțiune în anulare a mărcii concurente pentru care s-a pierdut termenul de opoziție, în baza art. 47 din Legea nr. 84/1998, care poate fi introdusă în termen de 5 ani de la înregistrare pentru motive relative (similaritate) și oricând pentru rea credință.

 

Lasă un comentariu

Filed under acasa, articole de specialitate, Uncategorized

Miniștrii culturii și cei treizeci de arginți

Culturistii

1. Un aparent contract de sponsorizare. În realitate, un troc.

După cum ați văzut pe site-ul Asociației Alburnus Maior, a apărut protocolul de colaborare între Institutul Național al Patrimoniului și Roșia Montană Gold Corporation, document pe care Active Watch încearcă, pe calea justiției, de mai multă vreme să-l scoată din fișetele Institutul Național al Patrimoniului, și pe care încă nu l-a obținut, deși a câștigat procesul la fond. (Vezi aici Hotarârea).

La prima vedere, el pare a fi un contract de sponsorizare încheiat în baza art. 2 lit. a din HG nr. 593/2011 între RMGC și INP – instituție-conglomerat aflată în directa subordine a Ministerului Culturii.

Problema apare odată cu precizarea modului și momentelor în care INP va intra în posesia banilor:

Continuarea

18 comentarii

Filed under articole de specialitate, OeNGistice, Uncategorized

Miniștrii culturii și cei treizeci de arginți

Continuarea

Lasă un comentariu

Filed under articole de specialitate, OeNGistice, Uncategorized

Roşia Montană, subiectul săptămânii în online-ul românesc

Iniţial voiam să mă laud că articolul meu Statul român NU va datora 4 miliarde RMGC e pe locul 7 în topul celor mai viralizate articole de blog în săptămâna 9-15 septembrie.

Cele mai viralizare 9-15. 09

 

Deschideţi imaginea şi aruncaţi-vă o privire pe listă. 7 din cele 10 articole din top sunt despre Roşia Montană.

Cum spunea o pancartă de la marşul de aseară din Bucureşti:

„Vă rugăm să ne scuzaţi, nu suntem manipulaţi”.

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

Statul român NU va datora 4 miliarde RMGC

[Editat]

1. Roșia Montană a fost sit arheologic protejat de legea monumentelor istorice până în 2011. Prin urmare, până în acel moment compania nu putea exploata acolo deoarece legea îi interzicea.

Compania știa că zona este de interes arheologic deosebit și s-a angajat pe riscul propriu să obțină avizele și autorizațiile ca să desfășoare activități miniere

În anul 2008, Asociația Alburnus Maior și Liga Pro Europa au câștigat un important proces împotriva RMGC și a Ministerului Culturii, prin care au anulat certificatul de descarcare arheologică dat în vremea ministeriatului lui Razvan Theodorescu pentru zona de exploatare de la Roșia Montană.

Prin lege, zona Roșia Montană este un sit protejat deoarece cuprinde vestitele galerii romane, monumente istorice recunoscute. Descărcarea arheologică a presupus scoaterea de sub protecție a sitului. Practic, zona era redată activităților umane curente de orice fel, inclusiv – bingo – mineritul. Din momentul anulării acestui certificat de descărcare, se consideră că descărcarea de sarcină arheologică nu a existat niciodată.
Ca urmare zona, e recunoscută oficial ca sub protectia Legii nr. 422/2001 și sunt interzise acolo activitățile antropice (inclusiv mineritul. Pastrând proporțiile, e ca și cum ai vrea să construiești un obiectiv industrial pe Acropole sau la Ulpia Traiana Sarmisegetusa.

Continuarea

24 comentarii

Filed under acasa, articole de specialitate, OeNGistice

Divizia de hackeri a RMGC lucrează în trei ture

Timeline_FB_NUinnumelemeu

 

 

 

 

Probabil ați aflat până acum că Guvernul a aprobat, săptămâna aceasta, proiectul de lege prin care exploatarea de la Roșia Montană e declarată nici mai mult nici mai puțin decât proiect de interes național.

Câteva dintre schimbările importante pe care le propune proiectul – de fapt, o listă de exceptări de la cam toate legile incidente în cauză – a fost realizată de juriștii Asociației Alburnus Maior. O redau mai jos:

– RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier Roşia Montană asupra cărora statul român şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată. Totul în numai 45 de zile de la solicitare și fără nicio licitație publică (Art. 4, pct. 7)

– În cazul în care un act sau o procedură de avizare a RMGC a fost anulată, autoritățile au obligația de a elibera RMGC în nu mai puțin de 30 de zile un act sau aviz nou care să-l înlocuiasca pe cel anulat (Art.4, pct. 9, lit.a) – nota mea: cum rămâne cu separația puterilor în stat, domnule prim-ministru? Poate legislativul să spună administrației cum să judece?

Continuarea

19 comentarii

Filed under OeNGistice, Uncategorized

Și primarii plâng. II :)

UPDATE (26. 04. 2013) : Curtea de Apel București a respins ca nefondat recursul formulat de  Municipiul București, prin primarul Sorin Oprescu, și Consiliul General al Municipiului București, în dosarul având ca obiect suspendarea PUZ-ului Autostrăzii A1-Ciurel. 

Practic, în acest moment nu pot fi făcute demersuri pentru obținerea autorizației de construcție și nici pentru exproprierea proprietăților care se află pe culoarul PUZ-ului.

Urmează judecarea fondului, în dosarul 15483/3/2013.  termenul de judecată nefiind încă fixat de Tribunalul București.

(1 . 03. 2013) Dobrinescu Dobrev SCA obține în instanță suspendarea PUZ

pentru drumul expres Penetrația Ciurel – A1

Joi, 28 februarie 2013, Tribunalul Bucureşti, Sectia a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a suspendat Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 131 din 30.08.2012, de aprobare a Planului Urbanistic Zonal pentru drumul expres Penetrația Ciurel – A1.

Domnul Ovidiu Cordoneanu, unul dintre membrii Grupului de Oponenţă  a Proiectului Drum Expres Penetrație Ciurel – A1, a solicitat instanţei suspendarea hotărârii Consiliului General de aprobare a PUZ, arătând că procedura de aprobare a PUZ a fost viciată – lipsind mai multe avize, dintre care cel mai important este al Ministerului Culturii, pentru monumentele arheologice Militari-Câmpul Boja și Dealul Ciurel –, și subliniind iminența exproprierii, din cauza declarării utilității publice și a aprobării de către CGMB a unui mandat pentru primarul general, în vederea angajării unui credit pentru realizarea autostrăzii.

Dobrinescu Dobrev l-a reprezentat în instanţă pe domnul Ovidiu Cordoneanu în vederea obținerii suspendării provizorii a PUZ-ului în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004. Urmează introducerea acțiunii în anularea HCCMB nr. 131 din data de 30.08.2012 și a altor acte administrative ce vizează finalizarea proiectului autostrăzii suspendate Splai – Ciurel – A1.

Echipa Dobrinescu Dobrev implicată în acest dosar a fost formată din Dumitru Dobrev și Ionut Dobrinescu, avocați fondatori.

Potrivit avocatului Dumitru Dobrev, „această victorie este un prim pas în lungul drum pe care Grupul de Oponenţă a Proiectului Drum Expres Penetrație Ciurel – A1 îl are de parcurs pentru a-și salva locuintele de la expropriere și pentru a îndepărta pericolul poluării bazinelor de apă potabilă ale Uzinei Roșu, care alimenteză Bucureștiul, aceasta din urmă fiind o chestiune de interes public major.”

puz ciurel

Lasă un comentariu

Filed under articole de specialitate, Uncategorized