Contractul de leasing financiar – un subiect de practică neunitară a Curţilor de Apel

de Dumitru DOBREV

Am sesizat, recent, că există o practică judiciară neunitară la nivelul Curţilor de Apel ca instanţe de recurs, uneori chiar a diferitelor complete din aceeaşi Curte generate de următoarea speţă:

Un comerciant are calitatea de utilizator într-un contract de leasing. La un moment dat în derularea contractului, utilizatorul nu mai reuşeşte să mai plătească ratele şi, somat sau nu de către finanţator, predă bunul ce făcea obiectul acestui contract.

Se încheie şi un proces verbal de predare-primire şi ulterior, finanţatorul face o cerere cerere de înscriere la masa credală (sau, în unele cazuri, este chiar el iniţiatorul procedurii, printr-o cerere de declarare a insolvenţei utilizatorului) prin care cere:

–          contravaloarea ratelor neachitate pînă la data rezilierii contractului, în baza unui pact comisoriu expres;

–          penalităţi de întîrziere pînă la data deschiderii procedurii pentru fiecare rată scadentă şi neachitată;

–          daune-interese reprezentînd totalitatea ratelor ulterioare momentului rezoluţiunii. Aceste daune se cer ca urmare a unei clauze penale inserate în condiţiile generale ale contractului de leasing financiar, nenegociabile şi care conţin de multe ori şi valoarea reziduală;

–          contravaloarea ratelor de asigurare CASCO neplătite, de la data rezilierii şi pînă la finalizarea contractului de leasing, de către utilizator companiei de asigurări agreată de către finanţator. Precizăm că toate contractele de leasing financiar pentru autovehicule se încheie cu condiţia perfectării de către utilizator a unui contract de asigurare CASCO cu un asigurator agreat de către finanţator.

Practica instanţelor de control judiciar este divergentă în privinţa tratamentului acestor daune interese:

Unele consideră că acestea sunt datorate în baza art. 969, 1066, 1070 Cod civil coroborate cu art. 8 din OUG nr. 51/1997 [1], potrivit principiului pacta sunt servanda , şi procedează la înscrierea creanţelor în tabelul definitiv/ deschiderea procedurii de insolvenţă, incluzînd şi aceste daune interese cuantificate prin clauza penală.

Altele, precum Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, consideră că această clauză are un caracter leonin şi că, în baza art. 5 (nu se poate deroga prin convenţii particulare de la normele de ordin publică şi bunele moravuri), coroborat cu art. 1083 Cod civil, trebuie înlăturată de la masa credală.

Vezi aici deciziile:

Decizie a Curţii de Apel Ploieşti, Decizie a Curţii de Apel Cluj, Curtea de Apel Timişoara

Într-adevăr, dacă bunul a fost restituit şi valorificat de societatea de leasing, încasarea daunelor interese derivînd din clauza penală poate duce la o îmbogăţire fără justă cauză, deoarece finanţatorul primeşte atît contravaloarea ratelor pînă la finalizarea contractului, cît şi preţul bunului second-hand. Pe de altă parte nu putem să nu remarcăm caracterul pretorian al interpretării art. 5 din Codul civil în condiţiile în care legea nr. 296/2004 (Codul consumului) exclude comerciantul[2] din cîmpul său de aplicare. Ca urmare, dispoziţiile privind clauzele abuzive din acest act normativ esenţial nu sunt incidente în speţă.

Deşi putem să înţelegem calculul economic facut de firmele de leasing – „în 80% din falimente nu ne alegem cu mai nimic (daca excludem bunurile care de regulă se înapoiază societăţii de leasing), aşa că mai bine să luăm pielea de pe cei care mai au cîte ceva” –  credem că ar fi bine ca măcar unul din colegiile de conducere ale diferitelor Curţi de Apel să sesizeze procurorul general pentru un recurs în interesul legii.

À bon entendeur, salut!


[1] art. 8 din OUG nr. 51/1997 consacră caracterul de titlu executoriu al contractelor de leasing financiar precum şi al garanţiilor reale şi/sau personale accesorii la acesta.

[2] ANEXA – DEFINITII la Legea nr. 296/2004: consumator – orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

Reclame

4 comentarii

Din categoria articole de specialitate, Decizii comentate

4 răspunsuri la „Contractul de leasing financiar – un subiect de practică neunitară a Curţilor de Apel

  1. adriana

    Multumesc foarte mult. Mi-ai fost de mare ajutor, eu am pierdut un proces privind constatarea nulitatii absolute a clauzei penale intr-un contract de leasing, ma refer la clauza care prevedea dreptul finantatorului de a incasa ratele de leasing pana la sfarsitul contractului in cazul rezilierii. Se pare ca Tribunalul Bucuresti si CAB au aceasta opinie.

  2. Daniel

    Buna ziua !
    Despre constatarea nulitatii rezilierii unui contract de leasing cunoasteti care este temeiul de drept al actiunii in justitie ?

    • Rezilierea ar putea fi:
      – judiciară (in 80% din cazuri) si atunci ea se constata pe cale judecatoreasca. Avand o hotarare prin care instanţa constata/pronunta rezilierea unui contract de leasing bineinteles ca ar fi absurd sa existe o actiune prin care dumneavoastra sa puteti anula o hotarare judecatoreasca care beneficiaza de autoritate de lucru judecat (e ca si cum ati vrea sa intoarceti mortul de la groapa!).
      – conventionala, dar nu se cheama reziliere pentru ca rezolutiunea/rezilerea conventionala e altceva (cititi va rog in cartea de teoria generala a obligatiilor la pactele comisorii) ci este vorba despre asa numita incetare/desfiintare conventionala a contractului (mutuus dissensus). Pur si simplu se face un act semnat de aceleasi parti care au incheiat contractul de leasing in care se scrie ca se restituie bunul care a facut obiectul leasingului, ca inceteaza contractul nr.. din si daca mai sunt si alte obligatii accesorii cum inteleg partile sa se desocoteasca in privinta acestora.

      Aveti aici un rezumat al articolului unui notar public – Alin Adrian Moise, de pe site-ul http://www.rrdp.ro despre „mutuus dissensus”:

      „Consideratii cu privire la regimul juridic al lui mutuus dissensus
      Rezumat

      Normele Codului fiscal ne-au îndemnat în principal să încercăm a răspunde la întrebarea dacă este just sau nu ca, în cazul unui mutuus dissensus între părţile unui act juridic translativ de proprietate imobiliară, transferul de proprietate în sens invers să fie supus impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal. Cum însă prilejul ni s-a părut potrivit, am încercat a schiţa şi o serie de observaţii cu titlu general, legate de desfacerea unui contract prin consimţământul tuturor părţilor acestuia, privire mai aprofundată decât cea cu care ne-am obişnuit.

      Deşi conceptul de desfiinţare convenţională a unui contract poate sugera ideea de repunere a părţilor în situaţia anterioară încheierii actului, în viziunea la care subscriem efectele noului act juridic nu se pot produce decât pentru viitor. Am considerat însă că un mutuus dissensus ar putea avea efecte retroactive în baza unei condiţii rezolutorii şi am subliniat modul în care această cauză de ineficacitate contractuală se delimitează de alte asemenea cauze.

      Având în vedere voinţa prezumată a părţilor se poate ajunge cu uşurinţă la soluţia potrivit cu care, în cazul contractelor translative de drepturi, desfacerea pe cale consensuală a acestora implică, de regulă, un nou transfer de acest fel, ceea ce va impune respectarea regulilor de publicitate legală. De asemenea, simetria formelor va condiţiona, atunci când este cazul, validitatea unei desfiinţări convenţionale de forma autentică sau de îndeplinirea regulilor de autorizare a contractului prim, atunci când acestea mai sunt necesare potrivit legii la data desfiinţării.

      Contrar celor afirmate uneori în doctrină, credem că un mutuus dissensus este un contract nenumit şi nu un contract similar celui desfiinţat, în sens invers, iar aceasta se impune în primul rând datorită conceptului de cauză a actului juridic civil. În ceea ce priveşte imposibilitatea revocării convenţionale în cazul contractelor executate, susţinută de adepţii tezei contractului în sens invers, am încercat să arătăm că un contract se poate considera executat în întregime doar într-un număr mult mai redus de cazuri decât cele existente la o primă vedere.

      În opinia noastră, un mutuus dissensus al unui contract translativ de proprietate nu ar trebui să presupună în mod esenţial restituirea prestaţiilor iniţial efectuate de către părţi, dacă aceasta nu mai este posibilă, putând fi acceptată o restabilire prin echivalent a situaţiei anterioare.

      În final am încercat să explicăm de ce nu ar trebui supusă impozitării o revocare convenţională a unui contract care transferă sau constituie drepturi reale imobiliare, dar, indiferent de soluţia care se preferă, ni se pare imperativ ca – din raţiuni de înlăturare a unor incertitudini care planează asupra unui segment important al activităţii notariale, care nu trebuie să fie deloc înceţoşat – legiuitorul să menţioneze expres de lege ferenda soluţiile care se impun în această privinţă.”

      Fiind un act juridic (un contract) de desfiintare conventionala el poate fi lovit de nulitate relativa sau absoluta dupa caz, in functie de situatia de fapt.
      Deci nu punem caruta inaintea boilor, mai intai vedem ce s-a scris in actul de incetare, si daca ajungem la concluzia ca exista vicii, incercam sa le calificam, daca sunt nulitati, si de care ar fi. Nu ne apucam sa scoatem din burta o nulitate si un temei juridic numai pentru ca am semnat ceva fara sa citim.

  3. Pingback: Domnule avocat Marius Vicenţiu Coltuc, dacă vreţi să scrieţi articole, puneţi mâna pe carte, nu plagiaţi! | Dumitru Dobrev. Advocat în Micu' Stambul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s