Arhive lunare: Decembrie 2011

Articolele 650-658 din Noul Cod Civil sau Cum a favorizat legiuitorul mioritic „băieţii deştepţi” din imobiliare


de Dumitru DOBREV

Update: Din nou despre încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru spaţiile comune

 

La simpozioanele şi conferinţele din ultimul trimestru al lui 2011 s-a vorbit destul de puţin despre art. 658 din Noul Cod Civil (NCC). Ideea acestei postări a venit în urma unei discuţii mai aprinse purtate acum două săptămâni cu colegii de la departamentul de drept privat „Traian Ionaşcu” din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române.

Fără să fiu profet în ţara mea, cred că acest articol va fi unul din „butoaiele cu pulbere” ale Noului Cod Civil, deoarece rupe flagrant cu tradiţia în materia actelor de dispoziţie privind proprietatea comună forţată şi perpetuă asupra spaţiilor comune ale locuinţelor multietajate.

Până acum, legislaţia în materie locativă[1] şi jurisprudenţa vechiului cod civil[2] prevedeau în această chestiune regula unanimităţii, cu rarisime excepţii. Nimic important cu privire la bunul comun nu se putea decide fără o hotărâre luată în unanimitate de către coproprietari. De altfel, aceeaşi soluţie o păstrează şi NCC în art. 641, alin. 4, cu privire la actele de dispoziţie privitoare la bunurile aflate în coproprietate obişnuită.

Situaţia se schimbă radical în cazul coproprietăţii forţate asupra părţilor comune din din clădirile cu mai multe etaje:

Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria acasa, articole de specialitate

Teoria maselor patrimoniale în Noul Cod Civil sau despre egalitate, dar… nu pentru căţei

de Dumitru DOBREV


La conferinţa INPPA despre Noul Cod Civil din septembrie 2011, de departe cea mai interesantă prelegere a fost cea a profesorului Valeriu Stoica despre noul regim juridic al bunurilor. Citez un fragment:

„O noutate este chiar noţiunea cea mai importantă în materia drepturilor patrimoniale, aceea de patrimoniu. Noţiunea era evocată în câteva texte, dar nu era reglementată ca atare. Noul Cod Cvil ţine seama de tot ce s-a scris pe această temă timp de un secol şi jumătate în România, două secole în Franţa şi încercăm să oferim o imagine cât mai clară asupra conceptului. Am ţinut seama pe de o parte de teoria clasică a patrimoniului, teoria lui Aubry şi Rau, am ţinut seama de teoria germană a patrimoniului, patrimoniul de afectaţiune, şi am ţinut seama de teoria modernă a patrimoniului care încearcă să sintetizeze celelalte două teorii. Rezultatul este în noul Cod civil, nu în Cartea „Despre bunuri,” ci în cea „Despre persoane”, la articolele 31, 32 şi 33: dispoziţii foarte clare privind conceptul de patrimoniu. Pe de o parte este definită noţiunea, urmând discuţiile din doctrină în ceea ce priveşte compunerea, spunem foarte clar că în patrimoniu intră drepturi şi obligaţii patrimoniale, iar nu bunurile ca atare. În al doilea rând, dăm expresie teoriei moderne a patrimoniului. Ea preia din teoria clasică ideea unicităţii patrimoniului. Era firesc să o preia, pentru că persoana, fizică sau juridică, este unitară. Ceea ce în teoria germană era discutabil era ideea multiplicării patrimoniilor astfel încât o persoană era divizată, privită ca mai multe persoane, ceea ce este greu de acceptat dacă suntem consecvenţi ideii că persoana este unitară. Atunci am preluat ideea unicităţii patrimoniului din vechea doctrină, în schimb am compatibilizat nevoile vieţii practice cu ideea de divizibilitate a patrimoniului.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria articole de specialitate