Puțină aritmetică electorală pentru jurnalistul român. Nicușor Dan și pragul de 5% (update)

de Dumitru DOBREV

 

Înțeleg că jurnaliștii de pe meleagurile patriei mioritice au devenit peste noapte specialiști în drept și se pricep la interpretarea legii electorale, de vreme ce e plin pe net și la tembeliziuni că Nicușor Dan nu intră în Consiliul General pentru că nu are 5% din voturile bucureștenilor.

Nici nu are nevoie.

Motivele le găsim atât în lege, cât și în raționamente juridice ce-și propun să verifice constituționalitatea prevederilor legale. Dar să nu anticipăm.

 

Ce spune legea

 

De la legea 67/2004 cetire, art. 96:

(1)Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscriptie stabileste pragul electoral al circumscriptiei, reprezentând 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate în circumscriptia respectiva. În cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru aliantele cu cel putin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

și alineatul 2, care a panicat lumea:

(2)Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si candidatii independenti care au întrunit pragul electoral prevazut la alin. (1).

Acum, atenție, cel mai important, alineatul

(3)Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:

a)în prima etapa, biroul electoral de circumscriptie stabileste numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, pe baza coeficientului electoral (Nota bene!!!!), determinat prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti care au întrunit pragul electoral la numarul total al mandatelor de consilier din circumscriptia respectiva; biroul electoral de circumscriptie repartizeaza fiecarei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numarul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi – neutilizate pentru fiecare lista de candidati a partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale voturile care au ramas dupa atribuirea mandatelor, precum si cele inferioare coeficientului electoral.

 

Stop. Reluăm.

 

Avem n-șpe partide care au participat la alegeri (și avem). Calculăm numărul total de voturi valabil exprimate pentru toate aceste partide (Total = A). Stabilim pragul electoral al circumscriptie de 5% din numărul total de voturi valabil exprimate (5% x A). Acest 5% ne ajută în etapa următoare, cea decisivă.

Mai departe: se calculează numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele și independenții care au depășit pragul de 5% (total 2 = B, unde B e evident mai mic decât A). Ăsta e tortul care se va împărți. B se împarte la numărul de mandate atribuite unei circumscripții, în cazul Bucureștiului, 55,  și se află coeficientul electoral = C (B/ mandate = C).

Zice legea: „este declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral”.

Și aici încep

 

Interpretările posibile

 

Ipoteza 1. Candidatul independent e declarat ales dacă a depășit coeficientul electoral, dar și pragul electoral.

Că tot am pornit discuția de la un matematician, să facem și puțină aritmetică pentru presa română:

Să zicem, da? – că am avea 600 de voturi valabil exprimate în București pentru toate partidele în competiție, dintre care 550 pentru cele care depășesc pragul de 5%. Dacă independentului îi trebuie să depășească pragul electoral de 5%, atunci el ar trebui să obțină voturile a minimum 30 de concetățeni ai săi (600 x 5%). În același timp, ceilalți 54 de consilieri de pe listele partidelor, ar reprezenta restul de 520 de votanți, la o rată de reprezentare de 9,62 de votanți per consilier.

Asta ar însemna

1. că pentru a fi declarat ales, un consilier independent trebuie să fie ales de un număr de trei ori mai mare de cetățeni decât un coleg al lui care e pe listele unui partid și

2. că independenții sunt aleși după altă măsură decât cei de pe listă (5% din A, față de 1/55 din B, în cazul Bucureștiului).

 

Ipoteza 2. Independentul e declarat ales dacă a depășit coeficientul electoral și punct.

Uităm de prag, care ne ajută doar la aflarea lui B, și avem aceleași 550 de voturi care se împart la 55 și ne dă coeficientul electoral = 10. Consilierul independent e declarat ales dacă are 10 voturi. Restul de 54 de consilieri vor reprezenta restul de 540 de votanți, adică 10 cetățeni per consilier.

E, și acum, știind noi că oamenii au dreptul la tratament egal în fața legii și că au prin Constituție dreptul de a fi aleși, cam care interpretare credeți Dvs., stimați jurnaliști atoateștiutori, că este cea corectă?

Cea care favorizează candidatul de pe lista de partid, stabilind pentru acesta condiţii mai uşoare, în dauna independenţilor, sau cea care, printr-un algoritm de calcul, le oferă şi acestora din urmă şanse egale de a accede la demnitatea publică?

 

LATER EDIT

 

Ok, am văzut că BEC a mers pe prima interpretare, dar nu sunt deloc convins că aceasta este constituţională sau că nu discutăm de o lege poate constituţională, „dar nu pentru căţei”, făcută anume să apere privilegiile partidelor politice.

Vă propun aşadar să refacem calculele, plecând de la o nouă ipoteză:

Circumscripție: București, cu 55 de mandate de consilier.

Număr total de voturi valabil exprimate: 700.000 (foarte aproape de cifra reală din 10 iunie), totalul A.

Număr de voturi necesare unui consilier independent: 700.000 x 5% (pragul electoral) = 35.000

Număr de voturi valabil exprimate doar pentru partidele și independenții care au depășit 5%: să zicem 500.000 (totalul B).

Buuuun.

Acum să presupunem că au trecut de pragul de 5% un număr de 10 independenți – cunoașteți metoda reducerii la absurd, da? 🙂

Prin urmare, 350.000 de voturi s-au îndreptat către ei în mod direct.

Ne rămân 45 de mandate de atribuit. Mandatul se atribuie după regula B/ nr. mandate = Coeficientul electoral. 500.000/55= 9090. În funcție de asta se împart mandatele pentru cei de pe listă.

Prin urmare o să avem două categorii de consilieri, unii mai egali ca alții:

10 consilieri au avut nevoie de câte 35.000 de voturi pentru a fi aleși.

45 de consilieri au avut nevoie de câte 9090 de voturi pentru a fi aleși.

10 consilieri vor reprezenta 350.000 de oameni, care i-au votat direct.

45 de consilieri vor reprezenta și ei alți 350.000 de oameni (ne raportăm la totalul A, căci mandatele rămase se redistribuie, deci toți votanții vor fi reprezentați cumva), prin repartizarea mandatelor.

Frumoasă matematica asta electorală, nu?

Haideţi însă acum să privim puţin calculele din partea cealaltă, adică a noastră, a alegătorilor.

Legea 67 / 2004 vorbeşte, în art. 1, alin. 2, despre votul universal, egal şi direct. „Egal” înseamnă – sau ar trebui să însemne – că votul meu are aceeaşi putere cu votul tău.

Păi ia să vedem, în situaţiile de mai sus, pentru votantul unui independent, forţa votului lui e de 1/ 35.000, pe când, pentru votantul unui candidat pe listă, forţa votului este de 1/ 9090.

Deci cum e cu egalitatea votului?

Anunțuri

15 comentarii

Din categoria acasa, articole de specialitate

15 răspunsuri la „Puțină aritmetică electorală pentru jurnalistul român. Nicușor Dan și pragul de 5% (update)

  1. Victor

    Am avut si eu acelasi rationament. Si dup’aia am cautat un precedent la alegerile din 2008. Niciun candidat independent sub 5% nu a primit mandat.

    • Dumitru Dobrev

      uite ce spune un comentator pe pagina de facebook a lui Nicusor Dan:
      Bogdan Stroe O sa fie scandal mare daca nu primeste mandatul din cauza formularii tembele din acea lege din 2004. Legea pentru alegerile europarlamentare (care se desfasoara pe acelasi principiu ca cele pentru consilierii locali – liste de partid + independenti) din 2006 nu mai stipuleaza atingerea unui prag de 5% pentru candidatii independenti, ci doar pentru partide. Independentii trebuie sa atinga doar coeficientul elecotoral (100/numarul de mandate aflate in joc). De altfel EBA a intrat in Parlmentul European candidand „independenta” si cu un scor de 4,22%. Nu-i asa ca e ridicola situatia?

      Eu cred ca o sa gasim o posibilitate sa ajungem la onor Curtea Constitutionala sa vedem ce parere are si mneaei.

      • Victor

        Faptul ca legea este nedreapta e clar. Cu voturile lui ND ar lua 3 locuri in consiliu daca ar fi un partid si pragul electoral n-ar conta. CC a fost deja peste lege. Ce-i drept nu stiu daca cineva le-a reclamat specific chestia cu pragul. Dar ma gandesc acuma ca exista atatea precedente in 2008 si poate in 2004 iar un atac asupra legii ar fi sigur taraganat pe o perioada lunga de timp.

  2. Dragos P

    Mda, desi initial sustineam clar Ipoteza 1, trebuie sa recunosc ca si Ipoteza 2 sta in picioare. Insa aliniatul 1 este destul de clar si categoric… Deh, domnule avocat, asta pare a fi o norma in Romania, legile sa fie ambigue. Cine le fac ? Tot avocati, juristi, cei de prin comisiile juridice. (Ca nu ne asteptam ca parlamentarii sa fie capabili sa gandeasca astfel de detalii). Oare la facultatea de drept nu se preda si logica ??

  3. mada

    super analiza! ipoteza 2 e singura care asigura egalitatea in fata legii. Daca nu se aplica asa vom face SCANDAL!

  4. Popescu Andrei

    Legea oricum este proastă. Eu consider că pentru orice există o probabilitate. Ce se întâmplă dacă apare un independent care este iubit de toată lumea și, printr-un miracol, ia 100% din voturi? O să fie singurul consilier? :)))))

  5. Da, sincer să fiu, şi eu am înţeles că dacă Ipoteza 1 nu e îndeplinită de candidatul independent, atunci, pt. independent, se aplică ipoteza 2. Ceea ce înseamnă că Nicuşor va fi Consilier în CGMB. Sigur, va dura vreo câteva luni până când Curtea Constituşională îl va repune în drepturi pe Nicuşor. Deci, per – total, e o veste bună. Nicuşor nu va fi Consilier de luni, cum ar fi meritat, dar cu siguranţă va fi Consilier peste vreo 6 luni. Mm… tot e bine!

  6. Victor

    Conform ultimelor date vad ca BEM merge pe ipoteza 1. Ipotetic, ce fel de optiuni ar fi in momentul asta pentru atacarea deciziei, pana a se ajunge la contestarea legii la CC, avand in vedere ca legea este interpretabila.
    Contestarea hotararii BEM la BEC?
    Atacarea hotararii intr-o instanta normala?

  7. Victor

    Iata si o contestatie respinsa in 2009 pe aceeasi tema.

    „În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei bazate pe analiza comparativã dintre reglementãrile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale şi cele ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea constatã cã nici acestea nu pot fi primite, deoarece o veritabilã criticã de neconstituţionalitate nu se poate fundamenta pe compararea unor dispoziţii sau acte normative, ci doar pe relaţia de contrarietate dintre acestea şi texte sau principii fundamentale ale Constituţiei. Totodatã, sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã, prin lege organicã, astfel încât legiuitorul este liber sã aprecieze şi sã stabileascã modalitãţile concrete de exercitare a drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, în funcţie de opţiunile sale în aceastã materie şi, desigur, în limitele cadrului constituţional.
    În acest sens, legiuitorul a stabilit, potrivit dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 67/2004, douã condiţii pentru ca unui candidat la alegerile locale sã-i fie repartizat un mandat de consilier local. Mai întâi, acesta, indiferent cã este vorba de candidat independent sau formaţiune politicã, trebuie sã atingã, prin numãrul de voturi obţinut, pragul electoral de 5% din numãrul total al voturilor valabil exprimate în acea circumscripţie (cu stabilirea unei suplimentãri procentuale în cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale cu cel puţin 2, respectiv 3 membri); în lipsa îndeplinirii acestei condiţii, candidatul nu participã la repartizarea mandatelor. A doua condiţie este specificã etapei de repartizare a mandatelor de consilier şi o reprezintã îndeplinirea coeficientului electoral de cãtre aceiaşi candidaţi care au atins mai întâi pragul electoral. Numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru aceastã categorie de candidaţi se împarte la numãrul mandatelor de consilier ce revin acelei circumscripţii, astfel fiind determinat coeficientul electoral, adicã numãrul de voturi valabil exprimate necesar unui candidat – independent sau listã cu membrii unui partid politic – pentru a obţine un mandat de consilier local. Or, aceste criterii – obiective, succesive, eliminatorii şi cumulative – nu sunt de naturã sã încalce, aşa cum s-a arãtat, principiile egalitãţii şi al nediscriminãrii şi nici dreptul de a fi ales.”
    http://intralegis.sejmh.ro/spete/afiss.php?f=50543

  8. Al

    (3)Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:

    a)în prima etapa, biroul electoral de circumscriptie stabileste numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti [b]care au întrunit pragul electoral[/b] la numarul total al mandatelor de consilier din circumscriptia respectiva

    Înțeleg că entuziasmul e mare, dar toată lumea care face referire la articolul 3 pare cumva să nu vadă că este vorba doar de candidații care au îndeplinit condiția atingerii pragului electoral …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s